Contextul geopolitic, extinderea Uniunii, reașezarea economiei mondiale, toate acestea exercită o presiune tot mai mare pentru o reformă instituțională a UE. Uniunea Europeană pur și simplu trebuie să devină mai eficientă și mai coerentă în luarea deciziilor.
România, a șasea țară ca mărime din UE din punct de vedere al populației, trebuie să-și asume un rol mult mai important în această reformă și să renunțe la “sfiala” de care a dat dovadă în cei 17 ani de la aderare.
Subiectul principal al reformei UE o reprezintă simplificarea procesului de luare a deciziilor prin renunțarea la unanimitate/drept de veto, cu excepția extinderii și a politicii externe și de securitate, și trecerea la votul majoritar calificat (VMC). În anumite domenii alese de guvernele naționale propunem introducerea unui veto moderat - un stat membru se va putea opune unei decizii doar atunci când obține susținerea a cel puțin unui alt stat membru.
Exemplul aderării României și Bulgariei la Schengen arată modul în care guvernele antieuropene pot lua ostatică Uniunea prin dreptul de veto.
VMC implică două condiții pentru luarea unei decizii: susținere din partea majorității statelor membre (55%) și întrunirea a 65% din populația UE. În acest context, România este avantajată de faptul că reprezintă aproape 5% din populația UE.
În același timp, europarlamentarii Dreapta Unită vor milita inclusiv pentru o reformă a funcționării instituțiilor europene, inclusiv a Comisiei.